Oravița are o istorie îndelungată, primele așezări miniere fiind menționate încă din antichitate. În perioada ocupației otomane, mineritul capătă importanță strategică, atrăgând atenția austriecilor. După pacea de la Passarowitz, Banatul devine parte a administrației austro-ungare, iar exploatările miniere din Oravița sunt reorganizate pe baze moderne.
Se dezvoltă simultan noi industrii, cum ar fi topitoriile și școlile de meserii, prima din sud-estul Europei. În această perioadă se construiesc și primele baraje de greutate din România, prin îndiguirea lacurilor antropice din zonă.
Secolul XIX aduce orașului o creștere economică și culturală semnificativă, susținută de Viena prin proiecte majore: o monetărie imperială, cel mai vechi teatru din România, prima cale ferată din țară – Oravița-Baziaș, și prima cale ferată montană – Oravița-Anina, alături de gimnazii, spitale și bănci.În perioada interbelică, Oravița, reîntoarsă în granițele României, se bucură de sprijin guvernamental continuu. După al doilea război mondial, orașul cunoaște o dezvoltare economică axată pe extracția de uraniu și exploatarea forestieră.
Însă, după 1989, orașul suferă o transformare drastică, marcată de închiderea exploatărilor miniere și a Termocentralei Crivina, ceea ce a dus la pierderea locurilor de muncă și la dificultăți economice, caracteristice fostelor zone monoindustriale. În ultimii 15 ani, Oravița a cunoscut o dezvoltare lentă, confruntându-se cu un șomaj ridicat și provocările sociale aferente.
Aeroportul Caransebeș
Distanta: Aproximativ 100 km
Aeroportul Timișoara (Aeroportul Internațional Traian Vuia)
Distanta: Aproximativ 120 km
1. Autostrada A1 (București – Nădlac, parte din Coridorul IV Paneuropean)
– Punct de acces: Timișoara
– Distanta: Aproximativ 80 km
2. Autostrada A6(Lugoj – Balinț)
– Punct de acces: Balinț (intersecția cu A1)
– Distanță: Aproximativ 130 km
3. Autostrada A11 (Timișoara – Arad, legând A1 cu Arad)
– Punct de acces: Giarmata (la iesirea din Timișoara spre Arad)
– Distanță: Aproximativ 85 km
Serbia:
1. Naidăș – 45 km
2. Moravița – 78 km
3. Moldova Nouă (trecere râu, bac) – 55 km
Ungaria:
1. Nădlac – 170 km
2. Vărșand – 150 km
3. Turnu – 175 km
4. Borș – 220 km
5. Salonta – 210 km km
Relieful Oraviței, predominant premontan, este divers, cu dealuri și câmpii ce favorizează agricultura și agro-turismul. Zona dispune de o rețea hidrografică bogată, incluzând pârâul Oravița, pârâul Lișava, pârâul Ciclova, cele două lacuri îndiguite la intrarea în oraș, și câteva izvoare de ape termale.
Climatul bănățean, specific regiunii, este influențat de aerul atlantic din vest și cel mediteranean din sud, rezultând într-un regim termic moderat, cu ierni blânde, primăveri timpurii și precipitații moderate. Temperaturile medii anuale din Oravița ajung la 11,8 ºC, cea mai ridicată valoare din țară, iar precipitațiile medii anuale sunt de 806 mm. Un fenomen notabil în zonă este vântul Coșava, care se manifestă intens în Oravița.
Orașul Oravița, conform recensământului din 2012, are un număr de 11.382 de locuitori, fiind un
oraș multietnic în care conviețuiesc români, maghiari, germani, sârbi, romi. Populația activă a
orașului este de aproximativ 5000 de persoane dintre care un numar de 800 persoane sunt înregistrate în
statistica ANOFM ca șomeri. Acestora li se adaugă un număr mult mai mare de persoane care nu mai
beneficiază de nici un fel de măsuri de protecţie socială; o analiză privind situația populației apte de
muncă din orașul Oravița și localitățile apropiate indică un număr aproximativ de 4.000 persoane
disponibile. Situaţia este urmarea directă a fostei dezvoltări monoindustriale (minerit) a zonei,
restructurată în momentul de faţă
© Primaria Oravita